Este 29 decembrie, deci este ziua lui Vladi.
Cum putem sărbători altfel, mai ales că suntem la Câmpulung, decât ieşind cu Vladi pe afară - de mult i-am promis că-l plimbăm pe schiuri şi după succesul zilei de ieri.
Azi e frumos afară, nu mai ninge dar mai este zăpadă, chiar dacă se pare că nu va mai ţine mult.
Cum fusesem de două ori în ultimele două zile pe Măgura, am decis să vizităm şi dealul de vizavi adică dealul „Flămânda”, numit după biserica şi cimitirul aflate acolo.
Plecăm, ca de obicei, mai târziu decât ne-am propus, iar când ajungem acolo soarele străluceşte puternic şi atmosfera e una primăvăratecă.
Facem un traseu uşor, de cross-country, Kiki fiind la a doua tură, iar eu - cu o încărcătură preţioasă în spate. Mergem pe muchia dealului, pe deasupra Câmpulungului, paralel cu depresiunea.
Mergem până ajungem la o şosea şi coborâm un pic spre o livadă care toamna este plină cu mere. Aici facem şi un mic popas şi Vladi se zbenguie prin zăpadă.
Dimineaţa trece liniştită şi pe la 12.30 ne întoarcem la maşină, pentru a nu întârzia foarte mult cu somnul lui Vladi.
Kiki are ideea strălucită să mergem să aprindem o lumânare la bunicii noştri de la Cimitirul Flămânda, aici fiind îngropaţi bunicul meu şi doi dintre bunicii Cristinei.
Păcat că toţi bunicii noştri de sex masculin au murit, totuşi Vladi mai are încă trei străbunice în viaţă, două dintre ele în Câmpulung şi una în Domneşti (Argeş).
Piticul a avut o zi de neuitat, în care e mers în spate la tati, pe schiuri, s-a tăvălit prin zăpadă, a mers cu beţele de schi (a învăţat să le ţină destul de bine), aşa că atunci când a ajuns acasă a adormit automat după ce Kiki i-a dat de mâncare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu